Bine v-am gasit dragii mei cititori !
Numele meu este Izabella pe scurt Iza ,asa cum imi spun prietenii dealtfel.
Sunt nascuta intr-un oras frumos si mare plin de viata ,de forfota cu oameni minunati care stiu sa traiasca frumos , stiu sa respecte , e un oras de care se vorbeste mult ...deci Clujul, un mare centru Universitar .
Aici am venit eu pe lume in anul 1957,cand afara erau deja asternute ghearele iernii.
As vrea sa fac o mica introducere in lumea mea, sa ma cunoasteti mai bine ,sa intelegeti cum am ajuns sa ma apuc de scris.
Ei...e simplu pentru ca asta mi-am dorit cu mult timp in urma , iar la insistentele unor persoane din anturajul meu ,mai bine spus unui prieten bun ,un '' frate '',care m-a indemnat sa nu-mi irosesc talentul, de care imi era frica sa il astern pe hartie.
Ma gandeam zile intregi ,sa ajung la un subiect interesant ,stil roman de dragoste cu care sa atrag intersul vostru si bineinteles sa nu va plictisesc .
Acum nu va ramane decat sa urmariti pas cu pas , zi de zi ,tot ce voi srie aici.
Mi s-a parut ciudat sa scriu despre viata mea personala ,asa ca m-am hotarat sa introduc doar pasaje ,intamplari interesante si palpitante care merita citite .
Prima data ma gandeam la un Blog personal,un fel de jurnal....dar stiu ca voi putea mai mult de atat ,deci voi incepe acum si aici cu acest blog pe care sper ca in timp o sa il editez intr-o carte.
Toate personajele sunt fictive ,deci nu incercati sa comparati pe nimeni nici cu voi ,nici cu mine, nici cu altcineva si totusi sper ca fiecare dintre voi care veti citi,va veti regasi intr-un fel sau altul.
De mica imi placea sa stau in compania celor varstnici, simteam ca ma atrage ceva de acei oameni minunati care stiau sa imi ofere multe cunostinte ,simteam ca mereu invat cate ceva ,eram interesata de tot ce ma inconjura ,atat frumos cat si trist,nu ramaneam niciodata pe dinafara evenimentelor interesante .
La scoala eram mereu o asa zisa '' eroina '' ,cine stia mereu unde este nevoie de ea.
In orice situatie ,eram prima care sarea in ajutorul cuiva,fara sa-mi pese de consecintele care vor urma...imi placea sa fiu eu aceea persoana de care altii se fereau sa fie...adica tapul ispasitor .
Nu imi pasa ca voi suferi pe urma acestor mici eroisme,,in momentele acelea stiam doar ca Eu sunt cea care voi fi acolo unde este nevoie.
Prin felul meu de a fi, de foarte multe ori am atras in urma mea atat recunostinta cat si ura, invidie si barfa .
Am o imaginatie bogata ,poate mai putine cunostinte in arta scrisului, dar asta nu ma va opri de acum sa imi urmez visul.
Poate ca o sa spuneti ,,da ,,de imaginatie toti dispunem , toti stim sa facem cate ceva , sa scriem , sa recitam poezii ,sa jucam teatru ,sa fim buni oratori,,,,ei bine daca toti stim asta ,,,de ce sa nu facem ceva bun.
Deci sa incepem cu inceputul....
Vezi mai jos urmarea
Pag 2
Foarte frumoasa poveeste ar fi frumoasa sa vedem sfirsitul povesti
RăspundețiȘtergere